Crima din strada Coroi

Senzational in Iasul interbelic: "Crima din strada Coroi"

Adela Cogalniceanu

Tineretea

Descendenta a unei  mari  familii boieresti moldovene –  fiica a lui Lascăr Cantacuzino-Pascanu și a sotiei acestuia, Hariclea Vogoride  – Adela s-a nascut in anul 1948. A avut parte de o educatie aleasa – fapt neobisnuit pentru femeile acelor vremuri. “Foarte frumoasa in tinereta ei, desteapta,- de o desteptaciune sclipitoare si de o cultura vasta, se deosebea prin toate aceste insusiri de multe alte femei… Vorbea minunat franceza si germana.” ( cf. Rudolf Sutu – Iasii de odinioara – 1928 ). A fost casatorita mai intai cu Nicolae Rosetti-Roznovanu  - un cunoscut cartofor al Iasilor – la nunta participand insusi regale Carol I. Are un fiu in aceasta prima casatorie, pe Georges Rosetti Roznovanu.  “Casnicia aceasta insa n’a durat multa vreme si in buna intelegere, sotii s’au despartit, ramanand insa in termenii cei mai buni, dupa desfacerea casatoriei, intalnindu-se adeseori in casele amice pe care si unul si altul le vizita. Dupa vre’o cativa ani, s’a recasatorit cu Grigorie Cogalniceanu, fostul sef a partdului conservator iesean”. ( cf. Rudolf Sutu – Iasii de odinioara – 1928 ). Grigore Cogalniceanu este caracterizat de Nicolae Leon in volumul  Note si amintiri ( 1933 ) ca “ un monument de infumurare. Cel mai mare merit al lui era numele care-l purta.”

Adela Cogalniceanu este cunoscuta deja in aceasta perioada a vietii sale ca fiind o o femeie excentrica. In acest sens este memorabila intamplarea  povestita de Nicolae Leon in Note si amintiri (1933):

“Ziaristul Budusca ( Petru Grigoriu ) mi-a povestit cum s-a dus intr-o seara la Cogalniceanu sa pregateasca un articol pentru gazeta. Cogalniceanu – imi spune el – se plimba prin camera dictandu-mi articolul, iar eu stateam la birou si scrieam, cand deodata m’am oprit din scris fara voia mea, si uimit priveam spre una din usile salonului!... Cogalniceanu cu morga lui prezumtioasa se apropie incetisor de usa si imi spune foarte flegmatic: Budusca ! lasa nebuna in pace. Ce se intamplase? Adela Cogalniceanu, in costumul Evei, impodobita in juvaeruri, se admira intr’o oglinda, si scena aceasta comica care se petrecea in camera a treia, se reflecta in una din oglinzile in care priveam eu!”.

Grigorie Cogalniceanu, desi mai tanar decat sotia sa, moare pe neasteptate in anul 1904.  Adela Cogalniceanu devine  astfel una dintre cele mai bogate femei ale Iasului acelor ani.

Adela - printesa bogata si excentrica

Dupa moartea lui Grigorie Cogalniceanu, Adela isi poate satisface dragostea pentru bijuterii. Isi vinde o buna parte din mosii – iar cu banii obtinuti – cateva milioane de lei ai acelor vremuri – si-a cumparat aur si bijuterii. Unul dintre cancanurile Iasului acelor vremuri erau stirile despre ultimele bijuterii achizitionate de catre “Printesa din Coroi”.

Nicolae Leon ne prezinta in aceiasi lucrare si alte fatete ale printesei excentrice: “Adela Cogalniceanu pe langa ca era superstitioasa avea idei excentrice si intrebuinta in mod bizar si ciudat facultatile ei. Desi in timpul din urma ocupa singurica intreg palatul din strada Coroi (…) , il lumina a giorno, deschidea toate usile la o parte, fara a lasa transperantele ferestrelor in jos, se desbraca la costulum Evei, se impodobea cu juvaeruri: bratelete, inele, colieruri si diademe si se plimba singurica din o camera in alta admirandu-se in oglinda.”

In afara de dragostea pentru bijuterii stim despre Adela Cogalniceanu ca era o femeie doesebit de superstitioasa. “ Credea in farmece, in descantece si alte de soiul acestora. In casa sa, mai cu sama dupa moartea sotului ei Grigorie Cogalniceanu, avea mai multe femei tigance, sub influenta carora era cu totul. Nimeni nu putea patrunde la ea, fara voia acestor tigance.” Dealtfel printesa era cunoscuta ca fiind una dintre cele mai importante cumparatoare de buruieni de la “mama Casandra”, vestita vanzatoare de ierburi de leac si de dragoste ale Iasului acelor ani.

Asasinatul

Dimineata zile de 23 noiembrie 1920 aduce stiri care cutremura lumea Iasului: „Crimă în strada Coroi”, „O multimilionară asasinată”, „O răfuială în familie?”.Printesa milionara fusese ucisa in cursul acele nopti, din palatal sau disparand bijuterii deosebit de valoroase. Si astfel se nasc intrebari ramase fara raspuns pana azi: cine a fost autorul asasinatului si unde au disparut pretioasele bijuterii ale printesei ?

Banuieli au fost multe.  Au fost suspectati Georges Rosetti Roznovanu – fiul din prima casatorie - cu care printesa nu a avut niciodata o legatura apropiata si cu care avea numeroase certuri din cauza banilor dar si Sonia – sotia acestuia.

Au fost banuiti, pe rand,  ca fiind autori ai  mortii printesei Graţian Sprinceană – journalist si informator al Sigurantei Statului , Gheorghe Manciu – avocatul  prinţesei,  camerista Chiva,  servitorii (vreo 18 ) şi familiile acestora (cu totul vreo 100 de persoane). A mai fost bănuit şi un calugar cersetor pe nume Calinic, nepotul Paraschivei Banu – Chiva – sora vitrega a printesei.

Adevarul nu a iesit insa nicicand la lumina si enigma a ramas pana acum nedezlegata.

Surse:  

Rudolf Sutu – Iasii de odinioara – 1928;

Nicolae Leon - Note si amintiri ( 1933 )
Iuliana Stavarachi - Blestemul diamantelor o loveste mortal pe prinţesa Adela Kogălniceanu (www.historia.ro)

deieri-deazi.blogspot.com