De
mici copii am fost îndoctrinați cu zicala capitalistă: „Timpul
înseamnă bani” provenită din filmele americane de la Hollywood, care te
spală pe creier: “Time si money” sau din reclamele publicitare nemțești:
„Zeist ist geld”. Multă vreme am căzut și eu în acest păcat ateu și
insidios trimis către umanitate de un consumerism care vine din umbra
Satanei.
Ce pierdere de vreme însemnă serile când
le petrecem în fața talk-show-urilor de la televiziunile generaliste de
știri, unde niște invitați veniți ca de la ‘Muppet Show’ încearcă să te
convingă că vorbele goale și discursurile fără substanță îți rezolvă
ție problemele ca cetățean, om și român. Parcă discursurile de șapte ore
ale lui Fidel Castro de la ONU din anii 70 i-a salvat pe negrii din
Somalia sau Etiopia de foame! Nimic mai greșit ca și zicala: Timpul
înseamnă bani!
În duminica aceasta am ascultat o
frumoasă predică la liturghia oficiată de preotul ortodox de la Biserica
cu hramul Sf. Mare Mucenic Gheorge din Leipzig, într-o mică comunitate
de ortodocși trăitoare în credință asemenea primilor creștini
apostolici. Preotul are Har, dovadă că Patriarhia trimite în străinătate
părinți înzestrați și cu scânteie dumnezeiască în inimă, pentru că aici
românilor nu le place să fie mințiți, ca în țară, de guvernul Ponta și
președintele Băsescu. Preotul a brodat o frumoasă predică pornind de la
parabola vindecării orbului – Duminica a XXXI-a după Rusalii (Vindecarea
orbului din Ierihon), Luca 18, 35-43 – că Hristos vindecă nu numai
Trupul făcându-l pe orb să vadă, ci și sufletul făcându-l pe om să vadă
credința cea adevărată întru Dumnezeu. De fapt, Iisus Hristos dăruiește
Lumină sufletului și trupului.
Preotul spunea că suntem orbi în lume și
societate pentru că suntem robii mass-mediei, care ne ecranează
întreaga viață și ne face să nu mai gândim singuri Adevărul. E mare
lucru să te vindeci de orbirea sufletească. Cei care merg spre Hristos
pot vedea Lumina cea adevărată. Vedeți că și pe vremea lui Hristos
bogații nu vin la biserică. Ei nu vin nici la Cluj-Napoca, București,
Roma sau Leipzig. De aceea a spus Iisus că intră mai degrabă cămila prin
urechile acului decât un bogat. Dar bogații nu știu un lucru esențial,
ca noi cei săraci care mergem la biserică suntem cu mult mai bogați,
decât cei ce strâng averi materiale pe lumea aceasta. Credincioșii nu
strâng averi pe pământ ca și bogații, căci goi vin pe lume și goi se
prezintă în fața Domnului. Credincioșii săraci au cea mai mare bogăție
dintre toate: Timpul. Noi, săracii avem Timp să mergem la Biserică, să
degustăm trupul lui Hristos și sângele Lui măcar o dată pe săptămână,
când e ziua ce trebuie dedicată lui Dumnezeu. Săracii au timp să se
roage și să meargă la biserică. Noi, nu-l irosim ca bogații pe lucruri
materiale și lumești, pentru că la Judecata de Apoi, Iisus nu te
întreabă ce averi ai strâns, ce bunuri materiale, case, mașini și
carieră ai făcut, ci cât de milostiv și credincios ai fost. În fața lui
Dumnezeu averile materiale nu au nicio importanță și nici măcar credința
fariseică că am ținut regulile, ci doar că ne-am recunoscut greșelile,
că am cerut sincer să ni se ierte păcatele și mai ales că am fost
milostivi cu aproapele nostru. Pentru mine zicala fadă și falsă “Timpul
înseamnă Bani”, nu mai are chiar nicio conotație, ci doar că “Timpul
este Credință”. Credincioșii săraci sunt de fapt cei mai bogați oameni
în fața lui Hristos. Ei au cea mai mare avere: Timpul să meargă la
Biserică și să-l dedice lui Dumnezeu, spre apropiata și înfricoșătoarea
Judecată de Apoi. De Ionuț Țene - NapocaNews
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu