Romania in saracie


FMI condamna Romania la saracie

autor: FrontPress 26.10.2012
Recentul raport al FMI a provocat o veritabilă isterie în rândul jurnaliştilor şi analiştilor obişnuiţi să trăiască cu iluzia că economia românească a revenit din picaj şi se va bucura de creştere în următoarea perioadă. Riscurile prezentate de experţii FMI au fost un duş rece pentru „optimiştii de serviciu” şi un prilej pe care politicienii l-au folosit pentru a lansa acuzaţii reciproce. În realitate, nu se poate spune că există un singur partid sau un singur guvern care să poarte toată vina pentru vulnerabilităţile economiei. Dezastrul care va urma este opera colectivă a clasei politice post-decembriste.
Lăsând la o parte lista de riscuri la care este expusă economia românească, este util să ne concentrăm asupra soluţiilor propuse de experţii FMI. Întregul document (73 de pagini de text dens) poate fi sintetizat în câteva rânduri: „trebuie să privatizaţi tot şi să reformaţi tot că de altfel va fi rău”. Pe lângă privatizări, se mai recomandă tăieri, restructurări şi optimizări, corelate cu creşteri de taxe şi impozite. Recomandările FMI lasă impresia că această structură internaţională nu a înţeles şi, probabil, nici nu a dorit să înţeleagă ceva din experienţa dezastrului argentinian pe care l-a creat.
O demonstraţie a cinismului maxim este includerea „împotrivirii populare împotriva reformelor” în rândul riscurilor la care este expusă economia naţională. Pentru prima dată un text al unei organizaţii financiare internaţionale vorbeşte atât de clar despre faptul că principala piedică în faţa creării unei economii performante în România este chiar populaţia acestei ţări.
Experţii FMI preferă să nu menţioneze în raport problemele reale ale populaţiei: România este una dintre puţinele ţări civilizate în care falimentul individual este imposibil, adică există un sclavagism instituţionalizat prin care debitorul nu are cum să scape de datoriile acumulate. Privatizările nu au rezolvat niciuna dintre problemele cetăţeanului de rând. Companiile de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale nu au făcut decât să majoreze tarifele, asigurându-şi astfel profituri astronomice. Băncile privatizate nu au contribuit la crearea unei economii robuste, ci au facilitat (cu complicitatea expresă a BNR) crearea de bule speculative în domeniul consumului privat şi în sectorul imobiliar. Acum, FMI descrie cu lux de amănunte riscurile asociate retragerii băncilor străine din România în contextul crizei economice europene, dar nu aminteşte că recomandările FMI referitoare la privatizarea totală a sectorului financiar sunt (cel puţin parţial) de vină pentru situaţia creată. Experţii acestei instituţii sunt foarte preocupaţi de sănătatea financiară a băncilor şi recomandă inclusiv luarea în calcul a unui sprijin financiar pentru băncile aflate în dificultate, dar nu par a fi interesaţi de posibilităţile populaţiei de a suporta creşterea fiscalităţii sub forma majorării TVA cu 1% sau majorării altor taxe şi impozite. Pentru cetăţeanul de rând, faptul că FMI este mai interesat de sănătatea băncilor (străine) decât de buzunarul contribuabilului ar trebui să fie un semnal de alarmă. În fond, experţii FMI sunt cei care stabilesc priorităţile guvernului şi nu se văd semne de diminuare a acestei influenţe, iar interesele FMI par fi într-o maximă neconcordanţă cu interesele populaţiei.
În decembrie, românii vor fi chemaţi la urne să-şi aleagă un nou parlament. În campania electorală se vor cheltui mulţi bani, se vor face multe promisiuni, dar problema fundamentală va fi trecută sub tăcere: indiferent de câştigătorul alegerilor, România va fi condusă în continuare de tehnocraţii de la FMI. Experienţa arată că ţările conduse de FMI rareori ajung la o creştere economică spectaculoasă, ci din contra devin din ce în ce mai sărace. De Valentin Mândrăşescu – Vocea Rusiei

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu