Drumul spre cer ...

David trecea pârâul din cauza fiului sau tradator. Omul dupa inima lui Dumnezeu nu a fost scutit de necazuri: din contra, viata lui a fost plina de ele. El a fost unsul Domnului si chinuitul Domnului. De ce ne asteptam noi oare sa scapam? Cei mai nobili oameni au asteptat la portile durerii, cu cenusa în cap; de ce sa ne plângem atunci când ni se întâmpla si noua acelasi lucru? Regele Regilor însusi nu a avut parte de un drum mai usor. El a trecut peste pârâul noroios al Chedronului, prin care se scurgeau toate murdariile Ierusalimului. Dumnezeu a avut un singur Fiu fara pacat, si nici un fiu fara durere. Este o mare bucurie sa stii ca Isus a fost încercat în toate privintele, ca si noi. Care este Chedronul nostru în dimineata aceasta? Un prieten necredincios, o pierdere grea, un repros neîndreptatit, o presimtire neagra? Regele a trecut peste toate acestea. Este parerea fizica, saracia, persecutia sau dispretul? Regele a trecut înaintea noastra peste fiecare din aceste pâraie Chedron. „în toate necazurile lor... El însusi i-a rascumparat" (Isaia 63:9). Ideea noutatii încercarilor noastre trebuie îndepartata o data pentru totdeauna, fiindca Cel care este Capetenia tuturor sfintilor ne cunoaste din experienta durerile. Toti cetatenii Sionului trebuie sa se elibereze de compania bocitorilor, fiindca Printul Emanuel este Capetenia ?i Conducatorul. Cu toata umilirea sa, David s-a întors victorios în cetate, si Domnul lui David s-a înaltat triumfator din mormânt. Sa capatam curaj, deci, fiindca vom fi si noi biruitori. Vom scoate apa cu bucurie din fântânile mântuirii, desi acum trecem printr-un pârâu de pacat si durere. Curaj, soldati ai Crucii, Regele însusi a triumfat dupa ce a trecut Chedronul, si la fel se va întâmpla si cu voi


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu