:: N.S.

Titlu*:N.S.
Autor:*:Odorica Ion
Poza:
Articol*:Elevul:
Versurile lui sunt nişte strune
care se tanguie prelung şi vag
cand le citeşti, le-atingi, le mangai,
Ce minunat! Ce muzica se naşte atunci din ele...
Ce unduire-a slovelor şi ce parfum...
E melodia pentru ultimul meu drum.
E diafanul zorilor.

Examinatorul:
Foarte corect punctat. Chiar mult prea bine.
Raspunsul tau denota sarguinta.
Impresionant, nt!, n-aş spune...
Ai reprodus ce au mai spus şi altii (… şi ma refer la marii noştri critici).
Am consemnat şi vei primi o nota buna.
Acum ınsa, gasesc de trebuinta,
Sa te ıntreb ,
(Şi-ai sa-mi raspunzi onest, cu elocinta)
Ce ai de spus, original, desigur,
Referitor la Stanculescu.
(poetul nostru cel de toata stima )

Elevul:
Daca sinceritatea-i necesara,
Şi nu gandesc ca-i alta cale,
Atunci aşa sa fie. Ma-nvoiesc.

Nu vreau sa spun decat, aşa, ca ıntr-o doara,
Ca versul sau nu e dumnezeiesc.
Ba dimpotriva.

Tacere.
Linişte pentru ceva secunde.
Elevul ışi ia mina grava.
Comisia ramane-n aşteptare.
Apoi, elevul se ridica ın picioare
Şi zice: ıntai timid, cu glas scazut, apoi, treptat, din ce ın ce mai sigur

I-aş spune lui, de-ar fi sa mai traiasca ınca,
exact ce i-aş fi spus şi lui Minescu:

"Mai dute-n pula mea, Nichita Stanculescu!"

Aşa credeai tu c-ai sa scapi de munca...?
...scriind aceste baliverne?


- EdebiMevzulaR-



Powered by EmailMeForm

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu